Cătușe, Baroane! Cătușe!

Carmen Dumitrescu

Știi, Baroane, noi nu ne-am născut ieri, chiar dacă tu ai impresia că ești aici de când e lumea. Și că vei fi aici la infinit. E drept că n-am beneficiat de educația comunistă, pe care tu ți-ai însușit-o șmecherește și ai aplicat-o mișelește, dar asta nu ne face mai proști decât tine. Doar mai săraci… Evident, tu ai mereu o soluție la îndemână. Chiar și când aștepți la coadă la DNA. Și ne întrebi, pe sub mustața pe care ți-ai transformat-o în brand, dacă n-am prefera pâinea cătușelor. Păi, Baroane, ne-ai pus în mare dificultate! Nu pe toți, e adevărat. Ăștia de vârsta ta ar fi răspuns fără prea mari îndoieli că preferă pâinea. Nu de alta, dar pe ei i-a durut burta de foame mai mulți ani decât ne-a durut pe noi și e normal ca numai la mâncare să le stea gândul. Dar noi, Baroane, ăștia mai mici și mai puțin deprinși cu stilul tău de a fi corupt (pardon, puternic) nu ne gândim toată ziua la nevoile stomacului. Noi ne mai gândim că și pâinea aia trebuie să vină de undeva. Să vină albă și curată, eventual de la producătorii autohtoni, nu de la afaceriștii prieteni cu tine care-și spală banii de impurități pe la noi prin județ. Ne gândim că pâinea aia trebuie să vină integrală. Și perfect întreagă. Nu așteptăm să ne arunci cojile, după ce ai mâncat tu miezul proaspăt și cald cu amicii într-o seară la vreo petrecere organizată pe domeniul tău de vânătoare. Cu alte cuvinte, dacă pe noi ne-ai întrebat, să știi că și noi am fi ales tot pâinea, dar în condițiile noastre, nu din mila ta. Că de aia muncim de la prima oră a dimineții până târziu în noapte, ca să merităm o pâine corectă, nu resturi de la slugile tale credincioase. Este de la sine înțeles, Baroane, că noi nu putem alege pâinea în condițiile tale. Că noi nu luăm pâine de la condamnați definitiv. Că pe noi ne-au crescut părinții cu frică de Dumnezeu și de lege. De aia pe noi n-o să ne vezi vreodată având vreun conac pe patru locuri de casă sau vreun teren de tenis sintetic proprietate personală. Și ce să vezi? Nici nu ne interesează să avem. Că noi avem, spre deosebire de tine, o resursă inestimabilă: timpul. Și ne permitem să așteptăm până ne primim pâinea aia corectă. E drept că tu nu-ți prea permiți cătușele, Baroane! Că tu cu timpul stai prost. Așa cum stă toată generația de comuniști pur-sânge de pe lângă tine. Și din urmă venim noi, Baroane! Noi, ăștia care vor pâinea corectă, tăiată decent și regulamentar. Ăștia care se tem de Dumnezeu și de lege. Ăștia care visează că va veni o zi în care vei plăti și tu pentru că ai dus mai departe politica lui Iliescu, Năstase și Băsescu. Că vei avea și tu porția ta corectă de pâine și iahnie. Că vei petrece și tu măcar vreo câteva zile acolo unde meriți, ca să înțelegi și tu că a fi Dragnea nu era un merit, ci o responsabilitate. Pe care tu n-ai înțeles-o niciodată. Și de asta nu te putem ierta, Baroane. De asta credem că și dacă ar fi să murim de foame, visând la cojile de pâine pe care tu, în mărinimia ta, ni le-ai fi aruncat, tot pentru cătușe am opta. Din simplul motiv că pâinea ne-o putem câștiga singuri. Așa cum și tu trebuie să plătești singur pentru faptul că ne-ai furat dreptul de a o mânca la timp. Așa că noi alegem cătușele, Baroane!