Carmen Dumitrescu
Când s-a aflat în Teleorman despre ascensiunea fulminantă a celei cunoscute drept ”perfecta lui Dragnea”, mulți s-au bucurat, căci oamenii au înțeles un lucru absolut corect: cu Dragnea la butoane, oricine poate ajunge ministru. Și nu orice fel de ministru, ci unul care are ”inspirația” de a se declara interesat de numerele de telefon ale șoferilor de pe utilaje, în intervalele ”orale” stabilite de vremea capricioasă. De când a ajuns în fruntea Internelor, despre făptura sensibilă și blondă care până nu demult ocupa biroul principal al Instituției Prefectului Teleorman, despre Carmen Dan s-au scris atât de multe lucruri, încât e greu, chiar și pentru noi, să umplem golurile care pot explica drumul de la ”nimeni” la ministru. Pe unele le-am elucidat, cum este de pildă renunțarea la apartamentul de la stat în favoarea familiei lui Liviu Dragnea, care își încropise în Blocul F Modern din buricul Alexandriei o veritabilă mini-vilă. Dar se pare că mai sunt și alte lucruri de interes despre actualul ministru al Internelor, care demonstrează atât calitatea sa umană, cât și profesionalismul. Ambele, se pare, că au contat în definirea opțiunilor de promovare a slugilor, în viziunea baronului de Teleorman. Ei bine, nici nu contează cum a ajuns cine a ajuns, atâta vreme cât din funcția de subprefect și prefect al județului, Carmen Dan nu s-a ocupat doar cu odele pentru Dragnea pe pagina ei oficială de Facebook (așa cum procedează, desigur, orice prefect apolitic), ci a avut grijă și de familie, și de prieteni. Coincidențial sau nu, cei mai buni prieteni ai ”perfectei” de la Interne sunt tot lucrători în poliție, așa că avem speranțe mari pentru actualul șef de la Municipală. Nu de alta, dar după ce ai avut firmă cu prefectul ajuns ministru, poți să speri în mod justificat că te pune șef peste toată poliția din Teleorman.
Mărturiile fiului despre delegațiile mamei
În funcția de prefect al județului Teleorman, Carmen Dan s-a simțit ca peștele în apă. Și-a rezolvat toate răzbunările personale, și-a promovat toate iile primite cadou de la oamenii care chiar credeau că pe ea o interesează propășirea culturală a județului și a lucrat braț la braț cu sluga cea mai performantă a lui Dragnea, Mihăiță Putineanu. (Apropo, nu ne așteptam să nu fie numit Șef la Ministerul Relației cu Dragnea. Nu se face, boss!) Când nu făcea jocurile pesediste, după cum dicta Putineanu, fosta prefectă pleca prin delegații oficiale și lua cu ea oamenii pe care își dorea să-i recompenseze pentru munca depusă. Printre cei care meritau o recompensă se găsea și fiul ei, care a văzut în anul 2014 Spania, grație celei care-i este mamă și ”boasă”, după cum el însuși consemnează public pe pagina de Facebook. Se pare că în acea perioadă s-a organizat o plecare a unora dintre angajații Prefecturii în provincia spaniolă Girona. Unii dintre angajați, însă, n-au putut merge, pentru că nu mai erau locuri, așa că s-au mulțumit cu un sejur pe litoralul românesc. S-a găsit, totuși, loc, pentru fiul doamnei prefect de la acea vreme, care a umplut pagina de Facebook cu opinii de-a dreptul îngrijorătoare despre statutul mamei lui, pe care o consideră ”iluminată” și ”boasă”. Potrivit surselor noastre din Prefectură, nu este clar nici acum dacă fiul fostului prefect a plecat cu delegația oficială a județului pe banii părinților sau pe banii noștri. Dar, oricum ar fi, abuzul există. Căci nu ne îndoim de faptul că familia Dan are destui bani să-și ducă odrasla în excursii, fără a le amesteca cu vizitele oficiale.
Pasiunea pentru Interne are vechime și număr de înregistrare la Registrul Comerțului
Singurul aspect care pe noi nu ne-a surprins deloc în procesul ascensiunii recente a fostului prefect de Teleorman a fost aceea că Dragnea a decis s-o pună șefă tocmai la Interne. De ce? Pentru că ”perfectei lui Dragnea” îi sunt dragi polițiștii. Atât de dragi, încât a riscat incompatibilitatea pentru a putea face afaceri cu prietenul ei, șef la Poliția Municipală, Tudorel Pieleanu. După cum o demonstrează declarațiile de avere ale celor doi buni prieteni, în anii în care blonda de la Interne era subprefect, aceasta deținea, împreună cu șeful Poliției Municipiului Alexandria o societate comercială, cu denumirea Way Storage SRL, fondată de Tudorel Pieleanu, asociat cu actualul prefect, la momentul acela subprefect de Teleorman. Evident, veți spune că aici apare o incompatibilitate. Păi… cam apare. Despre societate știm că se ocupa de activități în domeniul bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale. Abia în 2012, cei doi s-au prins că au călcat strâmb, așa că s-au consultat cu partenera de viață a șefului municipalei, pe care au trecut-o în acte administrator cu drepturi depline.
Cum era să calce ”perfecta” pe becul electoral?
În luna mai a anului precedent, în plină campanie electorală, ”perfecta lui Dragnea” se pregătea deja să încerce cu cismele de cauciuc nu doar apele învolburate de la inundații, așa cum ne obișnuise pe Facebook, ci și apele politicii. De aceea, pentru a-i intra în grații lui Dragnea, s-a gândit să profite de organizarea evenimentului Parada Europei pentru a scoate și ea capul în lumina reflectoarelor. În acest sens, s-a gândit că ar fi bine să organizeze, în data de 14 mai a anului respectiv, un eveniment cu iz electoral, în cadrul căruia ar fi avut loc declararea zilei de 14 mai drept zi oficială a județului, zi sărbătorită așa cum se cuvine: cu evenimente publice accesibile publicului larg, încălcând astfel legea care îi nu-i permitea să fie pesedistă decât pe la spate. Se pare la momentul acela, unul dintre consilieri i-a atras atenția asupra faptului că urmează să calce pe becul electoral, așa că evenimentul a fost trecut discret sub pălăria EuroTeleorman și nimeni n-a mai zis nimic. Dar documentele care atestă intenția există și demonstrează tendințele politice nefirești ale unui prefect imparțial. Toate aceste lucruri, puse laolaltă, alcătuiesc profilul unui personaj public de succes în România zilelor noastre, de care teleormănenii sunt mândri. Și nu numai ei, pentru că de acum înainte, toți românii vor avea motive să se simtă reprezentați, apărați și promovați de o individă mediocră, pregătită în orice moment să încalce regulile instituționale și pe cele ale bunului simț, amestecând ori de câte ori apare posibilitatea, viața personală cu oportunitățile profesionale. Și viitorul sună bine, pentru că știm cu siguranță că în anumite intervale ”orale” chiar vom avea de cine să râdem. Va fi un râs amar, dar știm cu siguranță că e râsul pe care îl merităm…
