Monica Vasilescu
Campionul nostru mondial la lupte, Attila Szabo, este, din nou, pe podium. El a participat zilele acestea la Campionatul de lupte libere din Macedonia, acolo unde a câștigat medalie de bronz. Fostul luptător de performanţă a avut de dus o luptă grea, pe care a descris-o, de la fața locului, soția sa – Cristina Szabo, care a postat, ca după fiecare concurs al lui Attila, un mesaj emoționant pe Facebook: ”Medalie de bronz pentru Attila, pentru România ! Poate că nu este cea mai strălucitoare, dar este una dintre cele mai muncite medalii ale lui Attila. A fost o zi nu grea, extraordinar de grea. Au fost cinci meciuri dintre care patru într-un timp relativ scurt. A fost o zi încărcată de emoții. Am plâns, am râs, am sperat, am fost descumpăniți, am fost triști și ne-am bucurat în egală măsura. În cele din urmă, mândria a fost cea care a pus stăpânire pe noi … pentru ca Attila a reușit să aducă o medalie pentru România. Nu știu de ce, dar ca și medalia de bronz din Polonia, de acum doi ani, și cea de aici, de la Skopje, s-a lăsat greu cucerită. Poate și pentru că Attila nu este liberist. El a practicat luptele greco-romane, iar aici a avut de înfruntat luptători cu renume în luptele libere. Oricât de pregătit a fost fizic, s-a văzut că i-a lipsit pregătirea specifică. Niciunui luptător prezent aici nu i-a venit să creadă că Attila se urcă pe saltea doar o dată pe an, la Mondiale (și spun asta nu ca pe o scuză, ci ca pe o realitate). Ce mi-a plăcut a fost faptul că am întâlnit și am reîntâlnit oameni minunați aici. Oameni care ne-au fost alături, ne-au încurajat și ne-au susținut … și pentru asta nu pot decât să le mulțumesc! În ceea ce-l privește pe Attila, am simțit în privirea lui puțină tristețe și dezamăgire, dar noi suntem foarte mândri de el. Niciodată nu o să înțeleg de unde poate să aibă atâta voință și determinare (sunt sigură că se va supăra pe mine că o spun, dar s-a ales cu o groază de zgârieturi, lovituri, cu capul puțin spart, iar în ultimul meci i-a dat de furcă și o durere de rinichi). Oricum, tati, noi suntem nu mândri, extraordinar de mândri de tine. Te iubim enorm ! For us you are the best !”, a scris Cristina Szabo pe Facebook, din Skopje, Macedonia, de unde l-a susținut pe Attila Szabo alături de cei doi copii ai lor, Veronica și Alexandru.
Pentru cei care încă nu știu, reamintim că Attila are 59 de ani, locuiește în Teleorman de mulți ani, se laudă cu o condiție fizică exemplară antrenându-se acasă și muncește din greu pentru performanță, atât în afaceri, cât și în sport. A luptat la Dinamo București, la Dacia Pitești și a devenit multiplu campion național la scurt timp după ce a ajuns în sală. Drumul său sportiv a fost înterupt din cauza numelui, neputând pleca din țară în vremurile de care nu vrem să ne amintim, dar a rămas în România și a fost numărul 1 timp de aproape 12 ani, până când a reușit să plece în Germania. S-a întors în urmă cu mai mulți ani și a reluat luptele, la veterani. La 59 de ani, Attila Szabo este, pentru a patra oară, campion mondial. A câștigat două medalii în Grecia (lupte libere și lupte greco-romane), în 2015, o medalie de aur în Finlanda, 2016, iar anul trecut o altă medalie din aur i-a fost pusă la gât în Bulgaria. Campionul Attila ne-a învățat faptul că a fi consecvent este unul dintre cele mai importante elemente în performanță. De aici vine totul. După aceea, muncă, transpirație, durere, sacrificiu.
