AMASP solicită pedepse de până la 10 ani de închisoare pentru cei care infectează în mod deliberat alte persoane

în Actualitatea politică/Dezvăluiri/Justitie

În contextul actualei epidemii, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor cere parlamentului și guvernului să facă demersuri pentru modificarea Codului Penal, mai precis a articolului 352, care se referă la pedepsele pe care trebuie să le primească cei care încalcă măsurile privitoare la prevenirea și combaterea bolilor infecto-contagioase.

Cerința vine ca o reacție la numeroasele cazuri din România, în care persoane conștiente de faptul că sunt sau ar putea fi infestate cu noul virus au ieșit pe străzi, au fost la spitale, au circulat cu mijloace de transport în comun, punând astfel în pericol sute de oameni, inclusiv personal medical.

Potrivit solicitării procurorilor, nerespectarea de către o persoană suspectată de infectarea cu o boală infectocontagioasă a măsurilor de izolare la domiciliu sau carantină instituționalizată precum și a altor măsuri privitoare la prevenirea sau combaterea acestor tipuri de boli, ar trebui să se pedepsească cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Dacă persoana este deja confirmată medical ca fiind infectată cu boala și nu respectă măsurile de izolare la domiciliu sau carantina, aceasta ar trebui să fie pasibilă de închisoare de la 1 la 5 ani. Dacă infectarea unei alte persoane s-a produs în acest mod, pedeapsa ar trebui să crească la 7 ani. Dacă fapta a dus la infectarea mai multor persoane, baremul de pedeapsă crește la 10 ani. Iar dacă fapta a avut ca urmare decesul unei persoane, fapta s-ar pedepsi cu închisoare de la 5 la 15 ani.

Procurorii propun sancțiuni și în cazul omisiunii de a divulga cadrelor medicale sau altor autorități competente în prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase a unor informații esențiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană suspectă sau confirmată ca fiind infectată cu o boală infectocontagioasă, respectiv informații privitoare la eventuale deplasări în zone aflate sub risc de astfel de epidemii. În acest caz, fapta ar trebui să aibă drept consecință închisoarea de la 1 la 5 ani.

Solicitarea de modificare a dispoziției legale este justificată de faptul că, în contextul măsurilor luate pentru evitarea răspândirii SARS-CoV-2 (COVID-19), au fost întocmite până în prezent circa 40 de dosare penale pe teritoriul României, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. (1) Cod penal, existând suspiciuni cu privire la săvârșirea unor fapte de natură penală ce au condus la infectarea unor persoane sănătoase, intrarea în carantină a unor instituții medicale sau alte pericole față de sănătatea publică.

Articolul 352 C. pen. sancționează cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă „nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli”, respectiv cu o lună la 6 luni sau amendă aceeași faptă dacă aceasta este săvârșită din culpă. De asemenea, conform art. 34 lit. m) din HG 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice este sancționată cu amendă contravențională în cuantum cuprins între 5000 și 10000 lei nerespectarea de către persoane fizice, suspecți și convalescenți de boli transmisibile, contacți și purtători sănătoși de germeni patogeni, precum și de către persoane juridice a măsurilor prevăzute de normele în vigoare, în scopul prevenirii și combaterii bolilor transmisibile.

Necesitatea acestei modificări în contextul pandemiei SARS-CoV-2 (COVID-19) este justificată, pe de o parte, de faptul că în actuala reglementare rămân în afara sferei răspunderii penale orice fapte cu privire la care, deși zădărnicesc eforturile statului de combatere a pandemiei, nu se poate stabili dincolo de orice dubiu rezonabil că au condus în mod direct la infectarea unei alte persoane determinate, spre exemplu angrenarea cadrelor medicale în ample investigații epidemiologice, creșterea riscului de infectare a unor grupuri sociale, risipirea resurselor medicale care duce la diminuarea timpului și capacității de răspuns în cazuri grave, crearea unei stări de panică și frică la nivelul comunității, crearea unei stări de pericol concrete pentru sănătatea publică.

Jurnalist de investigație și autor. Co-fondator al publicației Liber în Teleorman, corespondent Europa FM, colaborator al mai multor site-uri de știri. Absolventă a programului pentru jurnaliști de investigație “Edward R. Murrow”, finanțat de guvernul SUA. Specializare în Fact-Checking la Poynter Institute, Florida. Autoarea a cinci cărți de beletristică, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind romanul Cei Care Nu Mint.

1 Comment

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*