26, septembrie, 2018
Breaking News:

Teleormanul, județul fără librării, teatre, case memoriale și evenimente culturale – Bani pentru cultură sunt. Doar cultura ne mai lipsește…

 

Carmen Dumitrescu

Nu e nici prima, nici ultima dată când deplângem public lipsa preocupării pentru cultura din Teleorman. Și nu doar noi, ci și cei vârstnici, au ajuns să regrete perioada comunistă, în care  se organizau destule evenimente culturale, la care oamenii erau obligați să participe, ajungând astfel în contact direct cu partea aceea de realitate, care vindecă și repară ce deteriorează mediul economic și politic. Nu vă grăbiți să concluzionați că Teleormanul duce lipsă de talente sau de oameni care știu să prețuiască un cântec frumos, o poezie bine scrisă, un roman emoționant sau o clădire învăluită în parfumul trecutului! Pentru că nu e cazul… Aici, în Teleorman, Marin Preda, Gala Galaction, Zaharia Stancu, Constantin Noica, Liviu Vasilică au lăsat urme și, mai ales, urmași. Talentul există din plin pe aceste meleaguri, doar că, din păcate, el nu contează realmente pentru nimeni. Autoritățile publice, care au drept rol promovarea și conservarea părții culturale a vieții județului, se cramponează în organizarea câtorva evenimente pe an, în timp ce județul geme de talent obligat să moară din fașă. Pentru că degeaba ai har, dacă nu ai bani să-l arăți! În fiecare an, Consiliul Județean Teleorman alocă sume exorbitante Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. Banii nu se cheltuie niciodată integral, astfel că o parte a lor se întoarce la buget, fără să conteze că banii ar putea hrăni viața culturală reală a Teleormanului. Care nu este nici “Iată vin colindători!”, nici “Teleorman Pop Fest” și nici alte evenimente fără substanță propriu-zisă, organizate doar de dragul de a fi bifate la final de an într-un raport de activitate, menit să justifice niște salarii și niște funcții. Dar să privim realitatea în ochi și să vedem ce avem, ce ne lipsește și ce am putea avea, dacă autoritățile ar avea vreo noțiune a ceea ce înseamnă viața culturală într-un județ al marilor valori.

De la “județul lui Preda” la “județul fără librării

De-a lungul anilor, faima județului Teleorman a crescut… Deși nu pe considerente corecte. Căci nu e nimic corect în a înfiera un județ din cauza unor incompetenți și a unor politicieni cu atitudine de mafioți. Mai ales că vorbim despre județul lui Marin Preda, despre locul unde s-a născut Constantin Noica, despre căminul de suflet al lui Gala Galaction, despre casa lui Zaharia Stancu sau despre sursa de inspirație a lui Liviu Vasilică. Sufletul teleormănean în toate acestea e! Și el a fost mutilat, de fapt, de toți acei incompetenți care, din păcate, conduc acum România, după ce pe noi ne-au adus în situația de a deveni celebri pentru că suntem județul fără o sală de teatru, fără casă de cultură funcțională, județul care n-a fost în stare să-i facă o casă memorială lui Marin Preda și care încă nu e capabil să organizeze un festival de muzică populară care să poarte numele marelui Liviu Vasilică! Acei incompetenți care ne-au adus în situația de a fi atât de săraci, încât să nu ne permitem să mai cumpărăm cărți, fapt ce a dus la desființarea și falimentul librăriilor în aceste locuri. Dar sufletul teleormănean nu are nicio legătură cu acei incompetenți. Și, pentru cine știe ce înseamnă Teleormanul, acesta rămâne, acum și pentru totdeauna, județul lui Marin Preda! Chiar și dacă la Siliștea Gumești nu avem decât umbra unei case memoriale. Chiar dacă nu avem librării. Chiar dacă nu avem o sală de teatru. Chiar dacă suntem mult mai puțin decât ni s-a hărăzit să fim…

Banii pentru cultură se țin în custodie. Apoi se întorc la buget…

Ei bine, în aceste condiții ne-am tot întrebat ce se întâmplă cu banii alocați culturii teleormănene. Ne-am gândit că poate ei nu sunt suficienți și, fiind vorba despre un județ sărac, e foarte normal ca prioritare să fie investițiile în infrastructură, nu în cultură. Dar, surpriză! În fiecare an, Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Teleorman primește o grămadă de bani pentru derularea de evenimente culturale.  Anul trecut, Centrul primea de la Consiliul Județean Teleorman deloc neglijabila sumă de 621 mii lei. La finalul execuției bugetare, Centrul cheltuise, cu cele câteva evenimente pe care le organizează anual, suma de 602 mii lei. Restul banilor s-au întors la bugetul Consiliului Județean, deși probabil ar fi putut fi utili pentru promovarea vreunui obiectiv cultural, pentru organizarea unui eveniment care chiar să promoveze muzica populară a județului și care să poarte, să zicem, numele lui Liviu Vasilică, cu participarea și implicarea copiilor acestuia, activi în cultura națională, Florin Vasilică și Livia Vasilică. Căci, în realitate, Centrul Cultural organizează anual patru evenimente mari și unul local: “Iată, vin colindători!”, “Teleorman Pop Fest”, “Festivalul de literatură Marin Preda” și “Drăgaica”. Dacă ne raportăm la suma cheltuită pentru acestea și alte câteva evenimente organizate în deplasare, suma de 602 mii lei cheltuită anul trecut pentru cultura județului pare astronomică. Nu de alta, dar i-am putea da noi lecții directorului Centrului, Elena Popa, despre cum se organizează evenimente culturale de amploare cu câteva sute de lei. Situația banilor se repetă și în acest an. Potrivit președintelui Consiliului Județean, Dănuț Cristescu, în anul 2017, cultura teleormăneană a primit bani mai puțini, deși suma tot astronomică pare: 500 mii lei. Până la jumătatea anului, Centrul a reușit să cheltuiască pe evenimente culturale doar 193 mii lei. Desigur, se vor mai găsi ocazii până la finalul anului să se mai bifeze vreo activitate și să se mai cheltuie din bani, dar avem certitudinea că noi în domeniul cultural nu vom vedea nimic deosebit de banii respectivi. L-am întrebat pe Dănuț Cristescu dacă este mulțumit de activitatea Centrul Cultural, care i se subordonează. Răspunsul lui ne-a frapat, pentru că sinceritatea e mai rară în Teleorman: “Noi, la începutul anului acesta, când am întocmit bugetul, am avut o discuție și cu directorul Centrului Cultural și i-am cerut să aducă un proiect de buget, astfel să ne putem și noi încadra rezonabil în bugetul general. Sigur că suma este mai mică decât în 2016, însă nu e insuficientă, dacă vedem că anul precedent, o parte din bani s-au întors la noi. Sigur că și la Centrul Cultural am făcut o evaluare și în perioada imediat următoare trebuie să luăm act de anumite lucruri care se întâmplă acolo. Nu sunt mulțumit în totalitate de activitatea Centrului, dar sper să facă eforturi pentru a-și îmbunătăți activitatea.”

Valorile județului stau în amorțire

În timp ce acest Centru Cultural Județean nici nu reușește să cheltuie banii alocați, în județ mor de foame mulți artiști și stau în paragină zeci de clădiri cu rol cultural și istoric. La intrarea în Alexandria se ridică falnică locuința copilăriei lui Constantin Noica. Nici măcar o plăcuță memorială nouă nu s-a putut monta pe zidul clădirii. La Siliștea Gumești cade, de la o săptămână la alta, casa lui Marin Preda. Dănuț Cristescu a promis, însă, că va purta o discuție cu proprietarul actual al clădirii pentru a lua casa în grija Consiliului județean. Dar până atunci, rămânem județul lui Marin Preda, fără casa lui memorială. Sute de copii talentați renunță la talentul lor sau îl lasă în amorțire, pentru că nu au bani să-și publice poeziile, romanele, să-și înregistreze cântecele. Desigur, la nivel declarativ, Consiliul județean ne asigură de disponibilitatea sa de a găsi forme legale pentru a finanța talentul. Dar Dănuț Cristescu ne spune, pe de altă parte, că de când s-a înscăunat, n-a venit nimeni să-i solicite sprijin pentru artă. Așa că, probabil, lucrurile nu se vor îmbunătăți prea curând. Un județ ținut cu zecile de ani în întuneric nu mai știe cum să ceară lumina. Chiar dacă bani pentru a o arăta tuturor există. Ba chiar prisosesc instituțiilor abilitate, în condițiile în care îi returnează la buget fără mustrări de conștiință. Până atunci, trebuie să ne bucurăm cu ce avem, adică cu două, trei festivaluri și cu foarte multe valori ce așteaptă să iasă la lumină și să refacă Teleormanul frumos din bucăți de poezie, roman, cântec și imagine. Noi, de pe margine, nu putem decât să sperăm că vor reuși…

 

Lasă un răspuns