23, iulie, 2017
Breaking News:

Teleormanu-n deznădejde! Primari captivi în blazare și comune aflate la coada sărăciei

Monica Vasilescu

Abia își asigură cheltuielile de funcționare. În această stare de sărăcie spun câțiva administratori de primării că au ajuns unitățile pe care le conduc, situația financiară a acestora fiind destul de grea. Unii așteaptă fonduri europene sau de la statul român, alții nici nu se sinchisesc să facă proiecte.

Dacă unii se preocupă să miște ceva prin localitate de ochii electoratului, alții, mai pragmatici din fire, se asigură că au la tejghea bani pentru propriul salariu, mai ales după ce Nea’ Guvernul a majorat, cu de la Ponta ordonanță, salariile primarilor, de la 1 iulie 2014.

Dacă au bani de leafă, ar trebui să aibă și pentru dezvoltare, ne-am spus, și am chestionat câțiva primari din Teleorman cu privire la aspectul comunei pe care o conduc. Ce le conferă funcţiile de demnitate publică alese la nivelul administraţiei publice locale, ce au realizat și ce mai au de făcut ne-au spus edilii de la Smârdioasa, Bujoru, Năsturelu, Viișoara, Conțești.

Stelica Branzarea 1În vreme ce vilele se ițesc una după alta pe câmpia Smârdioasei, majoritatea localnicilor au un trai greu. Locurile de muncă sunt puține, la fel ca firmele sau investitorii, ceea ce înseamnă taxe puține la bugetele locale și sărăcie statornică. Mai bine situat financiar pare a fi primarul, care ni s-a plâns că recent i s-a spart oglinda autoturismului pe care îl conduce, iar avaria l-ar costa cam cât salariul pe o lună, fiindcă, cităm din primar: ”mașina e scumpă”.

Cât despre munca de cârmuitor al administrației publice, Stelian Brânzărea ne-a povestit de ceva lucrări la trotuare și câteva alei de reparat prin aria pe care o are în supraveghere, dar și despre o încăpere pentru comercianți, ce le-ar asigura atmosferă optimă de lucru. ”Fac o hală din BCA. Am început din 2008, dar nu mi-au dat bani. Va avea faianţă, geamuri din termopan, apă caldă, apă rece, tot ceea ce trebuie. M-am gândit la sănătatea populaţiei și, mai ales, la producătorii locali care vin cu brânză, peşte, ouă…”, a declarat primarul.

Acesta are viaţă grea cu unii cetățeni de etnie romă, dintre cei alivăniți în număr considerabil la Smârdioasa. Fiindcă ia parte la scandaluri curente și la alte soiuri de altercații, edilului Brânzărea i-ar trebui un spor de suportabilitate, poate așa ar uita și de cheltuielile pe care este nevoit să le facă ori de câte ori are daune materiale din pricina consătenilor.

Gica Sarbu 2O comună mică, fără activități economice de însemnătate, ce încasează sume foarte mici din impozite pe venituri și terenuri/clădiri, este Bujoru. După un an și jumătate de mandat, Gică Sârbu, primarul ales, coordoneză o administrație, iar rezultatele nu prea se văd. Localitatea e plină de ierburi crescute prin șanțuri, drumurile nu au mai văzut primenire, iar de restul nici nu mai vorbim. ”Gică contra” în trecut, pe timpul când era consilier local, edilul-șef de acum spune că e greu în administrație dacă nu ai bani. ”Am vorbit cu cineva pentru asfaltări de drumuri, dar pentru asta avem nevoie de bani. Deşi aveam un buget de subzistenţă, anul acesta ne-au mai tăiat vreo 700 de milioane de la CJ. Suntem la limită. Să ne asigurăm salariile, iluminatul public şi mici cheltuieli”, a povestit primarul.

Întrebat de planuri cu bani de la europeni, Gică Sârbu a răspuns: ”Ce proiecte europene… avem unul depus de vreo doi–trei ani, pentru apă şi canalizare. Nici nu mai ştiu pe unde e, la mediu, la ministerul dezvoltării… trebuie să o luăm de la început, să dăm miliarde pe SF, PT…”, a afirmat primarul, continuând cu declarații la modul general: ”E greu, greu, greu. Comunele mai mari au încasări din taxe şi impozite, au suprafeţe mari de teren, noi, o comună mică… încasăm un miliard jumătate. Păi ce să facem cu ei? Suntem la mâna Consiliului Judeţean şi a Guvernului. Ne-a promis USL-ul… s-a dus… eu sunt cu PNL. Sunt de acord cu noua formulă politică, eu pentru asta aş vota. Să trec la PSD? Păi ce bani pentru dezvoltare să-mi ofere ei? Trec la ei şi îmi spun că mai vedem peste şapte luni… Nu. Nici vorbă.”

Comuna Bujorul are în prezent 1.940 de locuitori. Dintre aceștia, 30% sunt abonați la bani de la stat. 200 de familii au ajutor social, oameni care mai ajută cu treburi marea gospodărie comunală în orele de muncă obligatorii.

Mocanu Ion 3Nici localitatea Năstrurelu nu este una de fală, având în vedere că are același edil de 14 ani. Primarul Ion Mocanu se străduiește, însă, pentru a duce la îndeplinire toate cele propuse. L-am găsit aşteptând aviz de începere a lucrărilor pentru reparații drumuri. Prioritatea primarului este acum aceea de a asfalta drumul către Mănăstirea Sfântul Nicolae, situată pe Drumul Naţional C5 Zimnicea – Giurgiu, acolo unde vin turişti din toate părțile țării.

Deși este la al patrulea mandat în fruntea localității, Ion Mocanu are destule proiecte neduse la îndeplinire: aducțiune apă-canal, asfaltări etc. În momentul de față, are în desfășurare un proiect pentru calificare profesională a tinerilor și speră să găsească resurse financiare și pentru restul planurilor.

Chiar dacă s-ar putea să aibă promisiuni că banii vor veni, sub condiția de a trece la alt partid politic, Ion Mocanu nici nu vrea să audă se așa ceva. Slujește PNL din anul 1992 și este liberal convins.

Tiberiu Neamu 4Viişoara lui Tiberiu Neamu, chiar dacă mai are mult până la a se numi o cumună din lumea civilizată, nu renunță la valori. Cultura este un domeniu importat pentru primar și pentru asta a luptat și cu morile de vânt pentru a isprăvi în planul său. Voia să reabiliteze căminul cultural și a trecut peste capul ministrului Dragnea.

L-am întrebat pe primarul Tiberiu Neamu: ”Dacă vă oferă PSD bani, ce faceţi? Răspuns: îi iau. Şi treceţi la ei? Răspuns: Nu. Păi ce nevoie am? Am pe Compania Națională de Investiții, pe ministerul lui Dragnea, reabilitare cămin cultural. E pe SEAP. Sunt singurul primar din ţară care a obținut un asemenea proiect. Fără să vorbesc cu Dragnea”.

Viorel Peta 5Primarul de la Conţeşti, Viorel Peța, se plânge, de asemenea, de lipsa banilor. A depus proiecte pentru alimentare cu apă şi canalizare, asfaltare de drum comunal și reabilitare cămin cultural, dar în zadar. Toate au rămas la stadiul de așteptare din pricina ”ochiului diavolului”. Între timp, așteptând finanțarea, Viorel Peța se îndeletnicește cu ale comunei. A făcut o clădire, lângă biserică, a dotat-o cu mese, scaune și toate cele necesare pentru cei care nu au unde să facă pomeni și alte evenimente având caracter religios.

Dacă la capitolul cultură, comuna se poate mândri cu un Ansamblu de dansuri de toată frumusețea, în lipsa unui spațiu adecvat desfășurării activității, din punct de vedere economic, localitatea nu prea strălucește. Investitorii ocolesc zona, iar localnicii au locuri de muncă pe la oraș. La ajutorul social au întins mâna 300 de familii, din cei 3.400 de locuitori pe care îi are Conțești. Cu acești oameni, pe care nu-i lasă doar să ia banii și să plece acasă, primarul a  înfiinţat şase hectare de pădure.

Periplul prin administrațiile teleormănene va continua. Ne-am propus să arătăm cititorilor interesați ce fac, dar, mai ales, ce nu fac primarii aleși, care sunt politicieni cu rol de autoritate executivă, calitate care le permite să demonstreze tuturor dacă primăria este bine sau prost condusă.

One comment

  1. apropo….ai mai zice Stelica MINCINOSU…!

Lasă un răspuns