18, august, 2017
Breaking News:

”Teleorman – un judeţ în care, deşi s-au făcut paşi importanţi spre dezvoltare, mai sunt multe de făcut pentru oameni”

Monica Vasilescu

– interviu cu Liviu Mușat, director al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia –

MusatTeleormanul, ca-n toate cele, nu se află pe loc fruntaș nici la atragerea fondurilor de la Uniunea Europeană, for în care România a intrat în 2007. Lipsa de viziune, concretizată de absenţa unei strategii de dezvoltare a proiectelor de anvergură, a făcut ca județul nostru să atragă sume pentru proiecte care nu au schimbat radical imaginea de pol al sărăciei. Ce au de făcut autoritățile pentru a nu mai exista stângăcii în atragerea banilor de la europeni și pe ce domenii ar fi indicat să fie  direcţionate fondurile în următorul exer­ciţiu financiar aflăm de la directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, Liviu Mușat, care a acceptat să răspundă întrebărilor noastre. Cu o experiență de peste 15 ani în dezvoltare, șeful unității de implementare la nivel regional a Programului Operaţional Regional, finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, a analizat plaja domeniilor pe care Teleormanul ar trebui să insiste întru dezvoltare și a fărăduit că județul se va afla și de această dată pe harta finanțărilor europene.

Reporter: Domnule director, întâi de toate, vă rog să faceți o scurtă trecere în revistă a proiectelor cu finanțare de la UE elaborate până acum în Teleorman și a sumelor la care s-a ridicat valoarea acestora.

Liviu Muşat: La nivelul ţării, Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, pe scurt Regio, a avut o alocare de aproximativ 4,4 miliarde de euro, din care peste 630 milioane de euro i-au revenit regiunii Sud Muntenia. A fost cea de-a doua mare alocare, după regiunea Nord-Est, repartizarea sumelor fiind realizată invers proporţional cu gradul de dezvoltare al regiunilor.

Într-o analiză efectuată de noi la sfârșitul lunii mai, în regiunea Sud Muntenia, pentru obţinerea de fonduri Regio, au fost depuse 1.280 de proiecte, din care erau semnate 539 de contracte de finanţare.

În ceea ce priveşte judeţul Teleorman, au fost depuse 97 de proiecte, din care au fost semnate 36 de contracte, acestea având o valoare totală de 376,83 milioane de lei.

R.: Ce propuneri de proiecte pe bani europeni au depus, pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020, autoritățile județene?

L.M.: Momentan nu a fost depus niciun proiect pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020, deoarece nu se pot depune aplicaţii încă. Însă, la nivelul Agenţiei a fost demarată activitatea de colectare a propunerilor de proiecte, pe baza cărora s-au identificat nevoile financiare de dezvoltare a regiunii. Toate fişele de proiecte au acoperit cele şapte domenii prioritare de dezvoltare cuprinse în Planul de Dezvoltare Regională pentru perioada 2014 – 2020: dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale, dezvoltare urbană durabilă, creşterea competitivităţii economice, protecţia mediului şi creşterea eficienţei energetice, susţinerea educaţiei şi ocupării forţei de muncă, sănătate şi asistenţă socială, dezvoltare rurală şi agricultură. Astfel, judeţul Teleorman a venit cu 336 de propuneri de proiecte, cele mai multe fiind depuse în cadrul domeniului prioritar Dezvoltare durabilă a infrastructurii locale și regionale.

R.: Din experiența dumneavoastră, pe ce domenii de dezvoltare ar trebui să insiste factorii decizionali din Teleorman?

L.M.: Domeniile de dezvoltare ale fiecărui judeţ reies în urma strategiilor pe care autorităţile publice le realizează, fie că vorbim de strategii la nivel de comună, oraş sau judeţ. O altă cerinţă importantă este ca aceste strategii să aibă o legătură foarte strânsă cu Planul de Dezvoltare Regională. În opinia mea, acest lucru s-a realizat având în vedere faptul că PDR-ul a fost elaborat în parteneriat, ceea ce înseamnă că a existat o amplă consultare a tuturor factorilor interesaţi de la nivelul fiecărui judeţ. Cu alte cuvinte, Planul de Dezvoltare Regională a luat în calcul strategiile de dezvoltare locală, aşa cum şi strategiile de dezvoltare locală ţin cont de Plan.

Având în vedere faptul că agricultura reprezintă domeniul de bază pentru județul Teleorman, s-ar  putea îndrepta către dezvoltarea industriei alimentare. Un avantaj remarcabil pentru valorificarea potențialului agricol al județului îl reprezintă prezența fluviului Dunărea în partea de sud, fiind de mare ajutor pentru irigarea terenurilor în care apa este deficitară, dar și pentru transportul fluvial de mărfuri şi pasageri.

R.: Avea Alexandria nevoie de semafoare care se repetă la 100 de metri distanță? Nu ar fi bine să fie finanţate proiecte care să contribuie în mod real la dezvoltarea comunităţii?

L.M.: Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Alexandria a fost finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 şi a fost implementat prin intermediul a trei contracte: „Sistem pentru managementul iluminatului public”, „Sistem pentru managementul traficului rutier” şi „Sistem de supraveghere în vederea creșterii siguranței şi prevenirii criminalității”. Toate activităţile realizate cu sprijin european nerambursabil au putut fi realizate doar dacă erau prevăzute în Ghidul solicitantului. Cred că este un lucru benefic pentru locuitorii acestui municipiu că s-a modernizat iluminatul stradal, s-au semaforizat intersecţiile şi s-a realizat un sistem de supraveghere video.

R.: În trecut, Uniunea Europeană a atras atenția că mai multe programe de finanțare au avut sincope. Mai are Teleormanul de suferit de pe urma unor astfel de probleme?

L.M.: Toate programele de finanţare au avut probleme care într-un final au fost depăşite. De-a lungul timpului au existat blocări de axe, blocări de programe, însă, cu efort şi bună credinţă, aceste sincope au fost depăşite. Sigur, o parte din beneficiari au avut de-a face cu măsuri ce vizau corecţii financiare, dar, la nivel de naţional, Programul Operaţional Regional a fost cel mai performant.

R.: Cu bugetele sărăcăcioase ale localităților teleormănene nu prea s-a putut face dezvoltare. Ce anume îi trebuie județului nostru pentru a accesa cât mai multe fonduri europene și a fi într-adevăr încadrat în lumea civilizată?

L.M.: Dacă bugetele localităţilor ar fi mai generoase, cu siguranţă şi dezvoltarea locală ar fi mai pronunţată. Din păcate, sudul ţării este mai puţin dezvoltat. Şi nu este vorba doar de România, în general, în lume, sudul rămâne mai puţin dezvoltat. De altfel, şi în regiunea noastră, zona de nord este mai dezvoltată decât cea de sud, şi aici mă refer la judeţele Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa. Pe de o parte este de înţeles, având în vedere că în partea acesta a ţării s-a practicat agricultura intensiv şi a urmat o perioadă în care marile loturi s-au dezintegrat, s-au distrus sistemele de irigaţii şi nu au mai fost investiţii în echipamente performante. O soluţie ar fi crearea unei industrii agroalimentare puternice.

Deşi suntem o regiune cu un potenţial agricol important, nu este suficient doar să stimulăm acest potenţial. Eu cred că trebuie să ne gândim foarte serios la ce facem cu resursele acestea, trebuie să ne gândim la industria alimentară. Spre exemplu, eu nu sunt deloc satisfăcut că mănânc biscuiţi de pe piaţă fabricaţi în toate colţurile lumii, însă, culmea!, fabricaţi cu grâu din Bărăgan. Cred că ar trebui să conştientizăm cu toţii că valoarea cea mai mare este cea a produsului finit. Ori noi, în condiţiile de faţă, doar exploatăm resursele şi suntem exportatori de materie primă şi atât. Şi ar trebui să ne gândim că de fapt plusvaloarea se obţine prin procesarea produselor. Mă uit în zonă şi îmi pare rău că nu văd o fabrică de zahăr, o fabrică de ulei, o fabrică de conserve de carne şi aşa mai departe. Cred că avem şansa să avem o industrie alimentară competitivă în regiunea Sud Muntenia. Şi vorbim de o regiune în care resursele sunt complementare. Dacă se analizează profilul fiecărui judeţ, se vede că în regiunea noastră se poate face orice în industria alimentară, numai că trebuie să ne punem problema competitivităţii. Ca să vinzi, să faci o industrie alimentară, trebuie să fii competitiv. Asta înseamnă să investeşti foarte mulţi bani în cercetare, în domeniul industriei alimentare, în domeniul biotehnologiilor, chimiei moleculare, în tot ceea ce ne poate ajuta să avem şi produse cât mai naturale, cu care să ne putem bate pe piaţa europeană. Trebuie urmărită calitatea, dar şi preţul scăzut. Avem în regiune Universitatea Agronomică, institute de cercetare, precum cel de la Fundulea, cel de la Valea Călugărească, de la Ştefăneşti, Mărculeşti din Ialomiţa. Sunt foarte multe centre care trebuie să fie revigorate, relansate şi să aibă un aport important pentru industria alimentară. În momentul în care vom avea o industrie alimentară puternică, piaţa deja există, Bucureştiul fiind o piaţă captivă în regiunea noastră. Nu trebuie să facem niciun efort, ea e acolo, doar trebuie să livrăm produsele. Este cea mai mare piaţă a ţării, cu 2,5 milioane de oameni, din statistici, că neoficial probabil sunt mai mulţi care trăiesc, muncesc şi mănâncă în Bucureşti. De asemenea, industria constructoare de maşini cred că are şanse să se dezvolte. Orice ţine de cercetarea aplicată este binevenit. O cercetare aplicată înseamnă foarte mult dialog între mediul universitar, economia reală şi administraţie, pentru că şi acolo este nevoie de îmbunătăţirea a numeroase procese.

R.: Într-un clasament al celor șapte județe din aria de cuprindere a Agenției pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia, Teleormanul ce loc ocupă din punct de vedere al dezvoltării? Trage în jos zona? Este județul acesta un ”punct negru” pe harta Sudului țării?

L.M.: Menirea structurilor regionale, aşa cum este şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia este de a impulsiona acţiunea sinergică, în direcţia dezvoltării comune, a entităţilor ce formează regiunea, iar Teleormanul a înţeles aceasta şi a iniţiat proiecte de anvergură în parteneriat cu alte judeţe (Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa). De statistici se ocupă instituţii mult mai prestigioase decât noi şi le urmărim şi noi cu interes atunci când sunt publicate.

Nicidecum nu putem afirma că Teleormanul este un „punct negru” al regiunii. La fel şi despre Giurgiu, Călăraşi sau Ialomiţa. Este, în schimb, un judeţ în care, deşi s-au făcut paşi importanţi spre dezvoltare, mai sunt multe de făcut pentru oameni. La fel şi în celelalte judeţe ale regiunii sau ale ţării.

R.: La nivel național, în primele cinci luni din 2014, au venit mai puţin de 1,5 miliarde de euro, în condiţiile în care România trebuie să cheltuie 500 de milioane de euro în fiecare lună, până în 2015. Ce riscă țara noastră?

L.M.: După cum declara la sfârșitul săptămânii trecute, ministrul fondurilor europene, domnul Eugen Teodorovici, România va avea de la Comisia Europeană mai mult de 3,5 miliarde de euro până la finele acestui an. Potrivit responsabililor din minister, pe total, la sfârşitul acestui exerciţiu financiar vom avea o rată de absorbţie de 80%. Trebuie să vă mărturisesc că rata de absorbţie s-a îmbunătăţit în mod semnificativ în ultimii doi ani, la acest fapt contribuind în mod hotărâtor măsurile luate de Ministerul Dezvoltări Regionale şi Administraţiei Publice şi de Ministerul Fondurilor Europene.

R.: Ultima întrebare vă este rezervată. Probabil, în cursul vremii, în activitatea dumneavoastră, v-ați lovit de multe opreliști din nepriceperea unora sau din alte motive, poate politice. Ce v-a impulsionat să mergeți mai departe pe calea dezvoltării?

L.M.: Lucrez la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia de 15 ani, încă de la începuturile activităţii în domeniul dezvoltării regionale. Practic, împreună cu colegii mei, cu primăriile şi consiliile judeţene din regiune, cu partenerii noştri de la nivel naţional, am pus toate cărămizile la această construcţie ce ne aparţine tuturor şi care are ca unică menire binele comunităţilor din regiune. Nu puţine au fost stângăciile, ezitările, reacţiile întârziate ale unora sau altora dintre actorii acestui sistem, însă de fiecare dată am luat-o de la capăt sau am continuat cu şi mai mult elan. Buna-credinţă, bruma de competenţă acumulată, pasiunea – da, pasiunea! – şi înţelegerea din ce în ce mai bună a mecanismelor ce stau la baza administraţiei publice locale au fost argumentele de a continua activitatea noastră în slujba oamenilor.

2 comments

  1. imi place foarte mult acest ziar. am gasit subiecte diferite de cele din alte ziare, am gasit o paleta larga de partide, ceea ce-l face sa arate impartial, si am gasit ceea ce este mai important, cultura. sa tineti ritmul asa, sa nu dezamagiti in viitor. succes!!!!

  2. De unde atata curaj? FELICITARI! P.S. Va urmaresc (citesc) de 3-4 ani.

Lasă un răspuns