19, ianuarie, 2018
Breaking News:

Și te duci în cap, Baroane…

Carmen Dumitrescu

Zicea un fost bun prieten de-al tău că ție îți stă bine în umbră. Nu greșea. Felul în care tu ești construit ți-ar fi permis să dirijezi, din culise, simfonia degradării României, fără a suferi prea multe consecințe. Căci, vezi tu, avantajul umbrei e acela că nimeni n-o bagă în seamă. Se prezumă că e acolo și atât. Dar reflectoarele nu cad niciodată pe ea. Și nici procurorii nu anchetează umbre. De asta, fostul tău bun prieten avea dreptate: dacă erai destul de umil ca să accepți poziția a doua, probabil că acum dormeai bine și nici măcar nu aveai nevoie de Ordonanța 13. Da, e drept că nu ar fi știut nimeni cum te cheamă, dar nici n-ar fi știut nimeni cum să te înjure. Fiecare om din lumea asta, oricât de abil ar fi, are un punct vulnerabil. El poate fi familia. Nu a fost cazul tău, căci, deși te plângi peste tot că nenorociții din presă și din DNA îți abuzează familia, primul care și-a abuzat-o ai fost tu însuți. Sau poate fi banul. Iarăși, ne îndoim că banul e problema ta esențială, căci nu pentru bani te-ai pus tu în fruntea legiunilor roșii, în loc să-ți trăiești relaxat viața luxoasă pe care ți-ai pregătit-o cu anii. De fapt, punctul tău vulnerabil și unica ta eroare față de propriul interes a fost și este gloria. Dacă nu ți-ai fi dorit să fii Alexandru Ioan Cuza, acum dormeai liniștit. Ei bine, pofta de glorie e cea mai periculoasă dintre pofte. Pentru că, Baroane, gloria e o amantă abilă. Dacă nu-i faci față, te aruncă în spate. Dacă n-o meriți, te pedepsește. Așa că te-ai încurcat cu idealul greșit. Acum, lucrurile sunt simple: tu încă ești beat de putere și nu vezi clar situația. Dar realitatea e că legiunile alea pesediste te mai susțin în procent de 15%. Cam trist, Baroane! Trist că nu poți să adaugi și morții, ca să ieși și tu cu un onorabil 20% din mizeria asta. Și mai trist e faptul că în următoarele luni, dacă mai rămâi liber, o să pierzi până și susținerea asta subțire. De aici, din Teleorman, pulsul popularității tale se simte îngrijorător de slab. Înainte, când întrebam de tine prin sate și comune, oamenii aveau tendința să plece capul cu frică sau să te laude cu nerușinare, deși în sufletele lor știau că lauda e plata anticipată a trădării ce ți se pregătea. Poate aveau rude angajate la Teldrum sau poate ei înșiși lucrau prin primăriile tale. Căci în Teleorman ale tale au fost toate. Nu întâmplător folosim aici timpul trecut. Căci astăzi, când întrebăm despre tine prin sate și comune, oamenii înjură. În feluri pe care nu ți le putem spune, dar care ne rămân întipărite în memorie și ne amintesc că fiecare patriarh are toamna lui. Și te duci în cap, Baroane! Și la centru, și în teritoriu. Oamenii tăi răsuflă din ce în ce mai greu. Se tem atât de tare, încât nu mai ies pe stradă. Popularitatea ta scade constant de la o zi la alta și prin cârciumile alea din Alexandria, în care știi tu că se întâlnesc reporterii și polițiștii cu Soros se aude că nu mai ai multă libertate de dus în spate. Și oricum, prea multă nici tu nu mai poți duce. Căci nu-i puțin lucru să te lupți cu ura justificată a unei întregi națiuni, dacă tu n-ai câștigat nici măcar lupta cu tine însuți. Așa că toate datele spun că te duci în cap, Baroane! Dar, fiind teleormănean inteligent, o să vezi tu însuți că ăsta e cel mai bun lucru care ți s-ar fi putut întâmpla.

Lasă un răspuns