17, ianuarie, 2018
Breaking News:

Omul din spatele funcției – Comisarul șef Mihai Matei: ”Cu toate greutățile care sunt, aș merge pe același drum în Poliție!”

Monica Vasilescu

matei (2)Incontestabil, este unul dintre polițiștii momentului. Comisarul-șef Mihai Matei, șeful Poliției Rutiere din Alexandria, nu mai are nevoie de prezentare pentru că îl cunosc și pietonii, nu doar șoferii, prin modul în care își execută sarcinile de serviciu. Cu toții știu că dacă te-a prins Matei pe picior greșit te îndrepți doar pe cale legală. El a urcat treaptă cu treaptă în carieră și, independent de faptul că este bătăios ”pe metereze”, omul din spatele polițistului mărturisește, cu naturalețe, că meseria aleasă este grea, dar e singura pe care o face cu plăcere și cu un randament ridicat. Cine are curiozitatea de a privi dincolo de uniforma sobră și de distanța regulamentară pe care o păstrează în raport cu interlocutorii va descoperi că Mihai Matei are niște principii clare pe care le respectă, iar noi am reținut promisiunea că atât timp cât va fi șeful Circulației la municipiu, nu va permite niciunui individ cu reputație proastă să-și facă de cap pe străzile Teleormanului. Deși suportă cu greu gândul înjurăturilor de care au parte frecvent cadrele polițienești, comisarul șef se simte un om împlinit și, fără a se gândi prea mult, spune că ar lua-o în orice clipă de la capăt. Nu ar fi vrut aceeași profesie pentru singurul său fiu, pmatei (1)e care îl dojenește permanent pentru că îi urmează visul, dar acesta a fost atât de dibace în a-și convinge tatăl că este pe drumul cel bun, încât un simplu și concis mesaj al său i-a devenit reper în viață celui mai aspru dintre polițiștii locului. Despre asta, despre începuturile sale în Poliție și despre câteva considerente referitoare la regulile sale în viață a povestit comisarul șef Mihai Matei într-un interviu neconvențional acordat ziarului Liber în Teleorman.

Cum au fost primii ani din viață?

Era bine în copilărie. Am crescut la țară, într-o comună de lângă Caracal. Am urmat liceul, am făcut armata, la Rânca, și apoi am fost angajat comandant la Unitatea Militară de la Deveselu. Atunci am hotărât să dau la Academia de Poliție. Prima dată nu am reușit, fiindcă nu eram membru de partid. Anul următor, am dat din nou, că nu mai era această condiție. Am picat al treilea sub linie. Puteam atunci să urmez școala de agenți, pentru că eram în primii 10 sub linie. Așa era atunci. Nu am acceptat. Am mai așteptat un an și am luat apoi la Academie. Am terminat Academia în 1995, am fost repartizat la Teleorman și am rămas aici. M-am căsătorit după un an, iar vara următoare a apărut și copilul.

Ce pasiuni aveți? Cum vă petreceți timpul liber?

Grădinăritul este una dintre pasiunile mele. Am o grădină destul de mare, cu solar, și acolo îmi petrec majoritatea timpului liber. După ce am intrat în casă, rar mă mai scoate cineva. Prefer să stau acasă, cu familia. În localuri ies doar la ocazii.

Când v-ați dat seama că vreți să faceți carieră în poliție?

Inițial am vrut să fiu grănicer. Tata lucra în aviație și a insistat să mă fac pilot. Am dat la școala de piloți, am luat, dar nu m-am prezentat la cursuri. Tata voia să fiu pilot, iar eu grănicer. Nu ne-am înțeles, atunci ne-am făcut ambițiile, iar eu m-am dus la armată. Am fost atras de SRI, dar m-am orientat către MAI.

Acum vă simțiți împlinit profesional?

Da!

Regretați vreun pic alegerea făcută?

Nu. Nu regret niciun pas. Sunt mulțumit de ceea ce fac.

De ce se sperie conducătorii auto de comisarul-șef Matei?

Probabil, datorită faptului că au aflat că nu ascult de nimeni, în sensul că nu pot rezolva ”cu intervenții”. Pot fi și înțelegător uneori, că mai sunt unii amărâți, alții care încep să plângă. Au fost cazuri când am sancționat la alcool, pentru că asta nu se iartă, cu reținerea permisului de conducere pe termen de 90 de zile, dar cum persoana în cauză era pensionar și nu avea bani, i-am dat doar avertisment, conform legii, pentru că în astfel de cazuri mai apare și latura umană a legii. Consider că poate fi și o lecție, că realizează la ce pericol s-a expus.

Sunt și unii care spun că îi cam ocoliți pe oamenii rău famați ai zonei, așa zișii interlopi…

În privința mea nu se poate spune așa ceva, pentru că toți așa zișii interlopi mă cunosc și se feresc ei de mine, nu eu de ei. Eu am făcut dosare mai multor membri ai clanurilor din oraș. Pot ierta pe unul care face o greșeală minoră, dar un interlop niciodată. Mai ales pe cei care au bani și mașini și cred că își pot permite orice. Sunt mulți în această categorie, pe care greu îi poți face să respecte regulile de circulație. Unii sunt atât de lipsiți de bun simț încât parchează numai pe locurile destinate persoanelor cu handicap. Pe aceștia nu-i iert niciodată. Aceste amenzi se află printre preferatele mele.

Au fost cazuri când v-au oferit bani?

Au încercat. La sfârșitul anului trecut am avut două intenții. Au venit cu bani și am sesizat Direcția Generală Anticorupție, s-a realizat flagrant și s-au întocmit dosare penale.

Amenințări ați primit?

Am primit o singură dată, la începutul carierei, atunci când i-am reținut permisul de conducere unui băiat de bani gata. Mi-a transmis să am grijă pe unde duc copilul la grădiniță, că știe traseul. După ce am aflat, m-am întâlnit cu persoana respectivă și i-am spus că dacă are ceva, are cu mine, nu cu familia mea, pentru că eu i-am luat permisul, nu copilul, nu soția.

Dacă ar fi să o luați de la capăt, ați alege tot Poliția?

DA! Cu toate greutățile care sunt, da.

Vă nemulțumește ceva din ceea ce se petrece astăzi în sistemul polițienesc?

Se poate și mai bine. Probabil, cu trecerea timpului, lucrurile se vor îmbunătăți. Poate fiul meu, care vrea să îmi calce pe urme și nu reușesc să-l conving să-și schimbe alegerea, pentru că vrea să urmeze tot Academia de Poliție, să reușească să aibă alte condiții să-și facă meseria.

De ce nu vreți ca fiul dumneavoastră să fie polițist?

În ziua de astăzi, e greu să fii polițist. Vedem cu toții cu ce mașini circulă polițiștii și ce mașini au infractorii. În primul rând, cere sacrificii, mai ales la început de carieră. Plecatul de acasă, neglijarea familiei, sunt o grămadă de lipsuri. Mai vin și sugestii… trebuie să fii un om tare și cinstit. Totuși, îmi sprijin fiul în alegerea făcută, iar mesajul pe care mi l-a trimis de ziua mea a devenit motto al existenței mele: ”Îţi mulțumesc că ai fost alături de mine. Chiar dacă mă mai superi tu, tot cel mai bun tată ești. Te iubesc mult și îți promit că o să intru la Academie și o să fiu la fel ca tine, corect și cinstit, pentru că tu m-ai învățat să fiu așa. Mulțumesc pentru tot, te iubesc și ai grija de tine!”

Lasă un răspuns