24, noiembrie, 2017
Breaking News:

Mărturia revoltei unui tânăr alexăndrean – Mihai Avram: „Mă bucur că lumea a văzut că în Teleorman nu stăm toți sub papucul lui Dragnea”

Carmen Dumitrescu

Mihai s-a numărat printre primii protestatari din Alexandria, începând chiar cu noaptea în care guvernanții au decis că e momentul să-și confecționeze legi în interes personal. Împreună cu vreo doi prieteni, Mihai a ținut drapelul în picioare pe toată perioada protestelor și nu s-a lăsat intimidat nici de frig, nici de zvonurile alarmiste ale celor care prevesteau consecințe neplăcute pentru viitorul lui aici. La numai 28 de ani, el înțelege niște valori pe care cei mai vârstnici le-au uitat sau le-au trecut cu vederea, iar pentru valorile acelea, Mihai, la fel ca și prietenii lui, e dispus să stea zeci de ore în frig și să strige. Dar mai presus de toate, el a știut din prima zi de proteste că acțiunea lui curajoasă poate spăla reputația unui județ despre care nu se știa decât că are morți cu drept de vot. El și-a dorit ca lumea întreagă să înțeleagă că există și oameni vii în Alexandria și că viitorul lor nu e doar o piesă pe tabla de șah a celor care ne conduc vremelnic, ci o responsabilitate în primul rând individuală. Mihai nu și-a dorit să-l privească nimeni ca pe un erou. El crede că a făcut ceea ce ar fi făcut orice alt om normal în situația dată. Dar, dincolo de toate, revolta lui s-a manifestat liber doar din clipa în care nedreptatea devenise prea evidentă și el a înțeles că nu toți oamenii dragi din jurul lui au posibilitatea să strige. Așa că a ales să strige el pentru ei, știind că, indiferent dacă lucrurile se rezolvă sau nu, speranța trebuie să ardă în continuare. Iar revolta lui Mihai s-a concretizat în speranță.

R. Spune-mi pentru început câte ceva despre tine.

Mihai Avram: Am 28 de ani și lucrez la o companie privată din Alexandria. Poate de aceea nu împărtășesc spaima celor mai mulți dintre teleormăneni de a ieși în stradă.

R. Cum a început revolta ta?

M.A. Am crezut, încă din momentul în care am aflat că guvernanții noștri își fac legi pentru ei, că asta e nedrept. Probabil nedreptatea a stat la baza revoltei mele. Ei căutau să își acopere faptele și asta nu mi se părea normal, pentru că la urma urmei, toți suntem oameni și suntem egali în fața lui Dumnezeu și a legilor. Nu sunt unii zei și alții muritori.

R. Îți aduci aminte cum s-a întâmplat, cum v-ați mobilizat?

M.A. În prima seară în care am aflat ce au făcut cei din Guvern, mi-am sunat câțiva prieteni care erau la fel de revoltați ca și mine, pentru a discuta situația. Din vorbă în vorbă, văzând la televizor că oamenii încep să iasă în stradă la București și în alte orașe din țară, am decis să ieșim și noi în Alexandria. A fost o mobilizare de moment, deși nu cred că poți spune despre trei oameni că s-au mobilizat să protesteze. Am ieșit la 12 noaptea pe platoul din fața Casei de Cultură pentru a ne arăta astfel indignarea, nemulțumirea pentru ceea ce au făcut. Nu mă așteptam ca acolo să mai întâlnim și alți oameni, cunoscând cum este acest oraș, în care mulți lucrează la stat și le este teamă pentru locul de muncă, dar m-a bucurat faptul că, și în aceste condiții, am reușit să ne strângem acolo vreo 22 de persoane. A fost destul de bine. În seara următoare, numărul participanților a început să crească la 50, apoi la o sută și chiar și la aproape 300, ceea ce mi s-a părut extraordinar. Și zic eu că ăsta este un semnal de alarmă important pentru domnul Dragnea.

R. De ce crezi că au ieșit cei pe care i-ai văzut în stradă și de ce crezi că a crescut numărul oamenilor care au luat parte la protestele din Alexandria?

M.A. Au început să prindă curaj. Au văzut că lumea iese în stradă în toată țara, încep să creadă și ei în aceleași valori în care credem și noi și, la urma urmei, presupun că își doresc și ei o țară curată. Acum ne dorim schimbarea guvernului Grindeanu. PSD a câștigat alegerile și este normal ca acest partid să guverneze, însă acest guvern și-a pierdut credibilitatea și nu mi-l mai doresc.

R. Ați fost și la protestele din București. Povestește-mi cum a reacționat lumea când v-a văzut acolo!

M.A. La București ne-am întâlnit cu un foarte mare entuziasm din partea celor care ne-au întâlnit, văzând că și noi, cei din Teleorman, participăm activ, că suntem și noi revoltați de ceea ce se întâmplă și nu suntem de acord cu practicile acestea de factură totalitară. A fost un fel de mulțumire personală pentru mine, căci lumea de la București și din întreaga țară a văzut că în Teleorman nu sunt doar oameni care stau sub papucul domnului Dragnea. M-am mai întânit acolo și cu alți oameni din Teleorman, despre care n-aș fi crezut niciodată că ar putea participa la un astfel de protest și m-am bucurat. M-am întâlnit chiar și cu o parte dintre colegii de facultate, unii nefiind din Teleorman și îi sunt foarte recunoscător domnului Dragnea pentru asta.

R. Crezi că protestele acestea au fost utile?

M.A. Da, eu cred că aceste proteste au fost foarte utile. În primul rând, pentru că au arătat că în Teleorman trăiesc și oameni capabili să se ridice și să strige atunci când unele lucruri li se par nedrepte. Și în plus, eu cred că e întotdeauna bine să trezești speranța în oameni. Pentru că, din fericire, speranța moare ultima… Altfel n-am fi ieșit.

R. Spune-mi dacă în perioada asta ai avut oameni în familie sau prieteni care ți-au zis că ar fi mai bine să renunți la proteste.

M.A. Din partea prietenilor n-am simțit niciun fel de presiune, ba mai mult, mi s-au alăturat, iar în privința familiei a fost exact la fel. Fratele meu a ieșit la proteste în București, pentru că el lucrează acolo, tatăl meu a făcut naveta aproape zilnic timp e o săptămână pentru a participa la proteste și ulterior mi s-a alăturat și mama. Niciunul dintre noi n-a simțit până acum vreo presiune, pentru că toți cei din apropierea mea nu lucrează la stat.

R. Ți-e teamă de consecințe ulterioare?

M.A. Nu! N-am de ce…

R. Care e România în care vrei tu să trăiești?

M.A. Aș vrea să trăiesc într-o Românie în care să se practice meritocrația. Dacă tu ești competent, dai concurs pentru postul pe care îl vrei. Nu-l primești pentru că ai lipit afișe pentru vreun politician. Îmi mai doresc un stat mult mai unit, dar se pare că domnul Dragnea a reușit să ne unească. Nu suntem dezbinați, numai că unii oameni sunt mai puțin informați în legătură cu protestele. Ei cred că noi, de fapt, vrem să schimbăm PSD-ul de la putere, lucru total fals. Dar să guverneze transparent, cinstit, fără ordonanțe date în miez de noapte!

R. Ai fost la vot?

M.A. Da.

R. Cei din grupul tău de prieteni, care au ieșit la proteste alături de tine au votat și ei?

M.A. Da. Toți.

R. La un moment dat vi s-au alăturat și oameni din partide. V-a deranjat chestia asta?

M.A. La început, m-a deranjat. Dar apoi m-am gândit mai bine și am considerat că este un pas înainte, deoarece încep și ei să prindă curaj. E bine să știi de ce protestezi, nu să profiți de pe urma unui protest. Dacă ei au venit cu gândul de a profita, e greșit. Dacă au rezonat cu noi, atunci e altceva. Eu sper doar că au venit din spirit civic, ca și noi.

R. Ai prieteni în PSD?

M.A. Da.

R. Ai vorbit cu ei în perioada asta?

M.A. Sigur că da. Am ieșit în oraș când am avut timp.

R. Și ai vorbit cu ei despre proteste? Au înțeles de ce ieși tu?

M.A. Au înțeles. La început nu înțelegeau, dar apoi și-au dat și ei seama, au înțeles lucrurile așa cum sunt, dar nu pot participa la proteste. Le e teamă, pentru că fac parte din partid și ar fi ușor identificați. Ca idee, ei sunt de acord cu mine și mă sprijnă moral. E bine și așa!