17, octombrie, 2017
Breaking News:

Jonglerii necurate la APIA Teleorman. Directorul Eugen Coman dă cu banii pe geam și cu flit legii

Monica Vasilescu

S-a spus de nenumărate ori că APIA este instituţia la care corupţia şi fraudele merg mână în mână, dar puțini sunt cei care argumentează astfel de aspecte cu subiect și predicat. Noi știm că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură este o instituţie foarte importantă în organigrama deconcentratelor, de aceea nu este lipsită de controverse atunci când vorbim despre bani, ea fiind, de multe ori, aria de desfășurare a băieţilor deştepţi din agricultură, cu largul concurs al directorilor. Fiind o unitate prin care trec bani mulți, ”ochiul dracului” își spune cuvântul și ne putem canaliza atenția pe două părți infracționale, fraudele agricultorilor care declară suprafeţe de teren în plus sau inexistente, pentru a obține subvenţiile de la stat, ori cei de la APIA, în pixul cărora stau fondurile, care, uneori, ”închid ochii” și ”deschid buzunarele” pentru a semna subvențiile.

O situație cu iz infracțional ne-a fost relatată recent de oameni care consideră că activitatea privind acordarea sprijinului financiar se desfășoară fraudulos la APIA Teleorman, aducând acuze directorului executiv și echipei de conducere.  În fapt, este vorba despre unele aspecte care au avut debutul în anul 2013 și care nu și-au găsit rezolvarea totală nici în zilele noastre, din pricina unor ”omisiuni” ale conducerii instituției. Conform relatărilor, în data de 12.11.2013, SC NORDEST EUROPA CONSULTING SRL a depus o sesizare la APIA Teleorman (foto), prin care a explicat că SC Agroprod CEV SRL ar fi obținut fonduri în mod fraudulos în baza unor contracte false înregistrate la Primăria Zimnicea. În sesizarea semnată de administratorul firmei, Romano Salvatore, acesta precizează: ”La data de 25.03.2013, am încheiat un contract de arendare cu SC Agroprod CEV SRL, din Zimnicea, reprezentată de Barbu Emil Costel, având ca obiect suprafața de 40,8369 ha de teren situat în extravilanul localității Zimnicea, tarlaua 22,23 și 24, durata contractului fiind de șase luni, respectiv de la data de 31.03.2013 până la data de 30.09.2013. Arendașul Barbu Emil Costel a depus și înregistrat la Consiliul Local Zimnicea, respectiv APIA, două contracte de arendare (în copie), pentru suprafața de 40,8369 ha și pentru încă o suprafață, de 15.1951 ha (suprafață care nu făcea obiectul arendării), schimbând termenul de arendare de la 6 luni la 6 ani, modificând primele două pagini ale contractului și păstrând ultima pagină, cu semnăturile părților, aceasta fiind singura pagină care are și numerotarea inițială a contractului. Precizez faptul că numitul Barbu Emil Costel, folosindu-se de aceste contracte false a cultivat suprafețele respective și a încasat subvenția pe suprafață, motiv pentru care vă rog să reanalizați documentele și modul de acordare a sprijinului financiar pentru aceste suprafețe”.

Acestea fiind scrise de reprezentantul unei societăți păgubite, conform legii, directorul APIA ar fi trebuit să anunțe îndată organele de cercetare penală și, în primul rând, Departamentul pentru Lupta Antifraudă. Fără a purcede în consecință, însă, după două luni de la înregistrarea sesizării, conducerea APIA îi dă societății în cauză o decizie de plată și îi umflă contul cu peste un miliard lei. Mai târziu, pe 17 martie 2014, APIA primește o informare că respectiva entitate economică a falsificat contractele, în baza unei note a Parchetului Zimnicea. Ca urmare a unui proces în instanță, acele contracte au fost desființate pe la jumătatea lui 2014, de către Judecătoria Zimnicea. Legal, ar fi trebuit ca APIA să procedeze imediat la recuperarea sumelor. Dar fiindcă se lucrează cu încetinitorul la instituția coordonată de Eugen Coman, abia pe 11.11.2015, s-a făcut un proces verbal de constatare și s-a recuperat o parte din prejudiciu, fără a se fi calculat și penalitățile de rigoare.

Cu ce a greșit directorul în acest caz? Specialiștii spun că APIA era obligată să procedeze în conformitate cu prevederile legale și să transmită sesizarea organelor de control. În schimb, el a emis decizia de plată nr. 2724176 și a dat SRL-ului aproximativ 1,1 miliarde lei. După ce s-a constatat că sprijinul financiar de la APIA a fost solicitat în fals, instituția a încheiat un proces verbal de constatare a neregulilor, făcând asta abia în luna februarie 2015, iar suma a fost recuperată în 2016, fără calcule aferente. Acum, rămășițele rămân în sarcina superiorilor APIA, care vor constata, probabil, la un moment dat, cum stau lucrurile în ograda de la Teleorman. Și, poate, ne vor spune și dacă numitul Barbu Emil Costel a luat subvenție și pe persoană fizică, nu doar fraudulos, prin fabricarea unor contracte și inventarea unor suprafețe. Am fi dorit să aflăm aceste lucruri de la Eugen Coman, dacă acesta ar fi avut amabilitatea să răspundă la numere de telefon necunoscute, dar vom mai insista și săptămâna viitoare, că mai avem povești interesante despre cum scot agricultorii noștri deștepți profit din pământ inexistent.

Lasă un răspuns