15, noiembrie, 2018
Breaking News:

Expoziție la muzeu: „Omul, plantele și animalele în preistorie”

Muzeul Județean Teleorman, instituție de culturã aflatã în subordinea Consiliului Județean Teleorman, organizeazã expoziția „Omul, plantele și animalele în preistorie”. Deschiderea va avea loc vineri, 4 august 2017, ora 11.00, în Sala „Auditorium” a Muzeului Județean Teleorman.

Expoziția „Omul, plantele și animalele în preistorie” prezintã o incursiune ineditã în lumea vegetalã și cea animalã transformate de ființa umanã. Sunt expuse descoperiri arheologice fãcute pe teritoriul județului Teleorman din paleolitic pânã în eneolitic, dintr-un interval cronologic cuprins aproximativ între 30000 și 3900 î.Hr.

Încã din paleolitic, omul a trebuit sã facã fațã atât condițiilor climatice vitrege cât și faunei sãlbatice, care i-a asigurat însã hranã și materii prime pentru haine, unelte și arme. Din situl de la Ciuperceni provin nuclee și așchii de silex rezultate din prelucrarea acestuia. Începând cu mezoliticul s-au schimbat clima și vegetația, comunitãțile umane evoluând într-un alt peisaj, acela al pãdurilor. Cultura materialã s-a transformat profund odatã cu rãspândirea arcului ca armã de vânãtoare. Acesta a „supraviețuit” și în neolitic. Sunt expuse nuclee de mici dimensiuni și lamele de silex din siturile de la Ciuperceni-Poiana și Mãgura Buduiasca. Unele dintre ele au putut fi folosite drept armãturi de sãgeatã. Din eneolitic, din așezarea de la Vitãnești Mãgurice, sunt expuse vârfuri de sãgeatã bifaciale, folosite la vânãtoarea animalelor de talie mare. De la acestea erau utilizate și alte produse precum oasele, coarnele ori dinții. Sunt expuse coarne de cerb, atât ca materie primã cât și aflate în diferite stadii de prelucrare, colți de mistreț sau produse din os de bour.

Din neolitic, populația umanã a început sã-și bazeze supraviețuirea pe cultivarea plantelor și creșterea animalelor, prin urmare a trebuit sã-și extindã interacțiunea cu lumea animalã și cea vegetalã. Apar rogojini ale cãror amprente s-au pãstrat pe fundurile unor vase ceramice, așa cum se poate observa pe fragmentele ceramice de la Mãgura Buduiasca. Începe sã se schimbe peisajul odatã cu adoptarea topoarelor cu lamã de piatrã șlefuitã sau cioplitã, a amenajãrilor agricole și a construirii de locuințe stabile. O componentã majorã a activitãților casnice a fost prelucrarea fibrelor vegetale și animale. S-au pãstrat atât unelte cum ar fi diverse ace cât și greutãți de la rãzboaiele de țesut, prezente în numãr mare în așezãrile gumelnițene de tip tell de la Vitãnești Mãgurice și Ciolãneștii din Deal Mãgura Țui. Activitãțile de cultivare și de procesare a cerealelor au lãsat numeroase urme. S-a descoperit un numãr extrem mare de lame de secerã confecționate din silex, râșnițe de piatrã cât și vase ceramice. Pescuitul este atestat atât prin resturile osoase cât și prin acele din cupru și greutãțile din lut pentru plase.

Interacțiunea dintre oameni, animale și plante a cuprins și manifestãri ce țin de viața spiritualã. Aceasta se întrevede în descoperirile de statuete antropomorfe sau zoomorfe lucrate din os, corn sau lut.

Expoziția „Omul, plantele și animalele în preistorie” va putea fi vizitatã pânã la data de 22 septembrie a.c.

 

Lasă un răspuns