17, noiembrie, 2017
Breaking News:

Culturistul Alex Dumitru urmează rețeta succesului: ”Când este vorba despre muncă, trebuie să muncim, când este vorba despre relaxare, ne relaxăm. Niciodată nu le amestecăm”

Monica Vasilescu

Sportul îți dă putere, încredere, ordine în viață și în minte. Asta știe foarte bine Alex, un tânăr culturist din Teleorman, desemnat cel mai bun junior din țară, până la vârsta de 19 ani.

Dan Alexandru Dumitru, pe numele său întreg, și-a demonstrat competențele și la un nivel mai mare, clasându-se pe locul trei la categoria +75 kg la Campionatul Balcanic de Culturism și Fitness derulat în Muntenegru. Bronzul teleormănean obținut, în luna mai, la balcaniada de culturism, atât de Alex cât și de un alt sportiv din capitala de județ, ambii legitimați la Clubul Sportiv Teleorman din Alexandria, a fost o premieră pentru culturismul teleormănean, care a avut până acum rezultate internaționale doar la feminin, prin dubla campioană Beatrice Șerban.

Alex Dumitru a priceput din primii ani în care a practicat culturismul că acesta nu se încadrează în limitele unui sport simplu. Cine alege acest mod de a-și modela corpul învață, în primul rând, importanța pe care o are puterea gândului, iar Florian Dumitru, tatăl lui Alex, fost sportiv de performanță/actual antrenor, i-a insuflat acestuia dorința de autocunoaștere și de autodepășire, atât prin exemplul propriu, cât și prin învățămintele acumulate în timp. Tânărul culturist este conștient de efortul pe care trebuie să-l facă permanent, de disciplina pe care trebuie să o aibă sau de nenumăratele ore de antrenament pe care este necesar să le ofere pasiunii sale. Într-un interviu acordat ziarului Liber în Teleorman, acesta a vorbit despre sacrificii și a punctat dificultăţile pe care trebuie să le treacă pentru a-și îndeplini obiectivele. Pentru Alex, fiecare concurs pe care l-a câștigat a fost o performanță. Totuși, marea performanță a sa este aceea că luptă încontinuu cu sine pentru a obține corpul perfect.

Reporter: Alex, nu am dubii că iubirea pentru sport a pornit de la tatăl tău… Ai țintit încă de la început să devii campion?

Alex Dumitru: Încă de când eram copil, chiar dacă nu practicam culturism, ci fotbal, m-am gândit că la un moment dat mă voi apuca de acest sport, doar că eram prea mic. La 13 ani am intrat pentru prima dată în sala de culturism, tata a avut încredere în mine de la început și m-am dus la primul concurs la 14 ani. Chiar dacă nu am făcut nimic la 14 ani, aveam adversari mai mari, chiar de 18 ani unii, mi-am dorit mult să mai concurez și să câștig. După șase ani, s-a întâmplat.

R.: De ce nu ai ales fotbalul?

A.D.: Temperamentul meu nu prea a fost făcut pentru fotbal, eram un copil destul de timid și nu prea mă integram în echipă. Tot timpul voiam să lucrez individual și nu neapărat că mă încurcau colegii, dar mă simțeam influențat de echipă. M-am gândit că mi s-ar potrivi mai mult un sport individual.

R.: Simți că te caracterizează ceea ce faci acum?

A.D.: Mă caracterizează foarte mult. Simt că sunt făcut pentru acest sport. Încă nu știu nivelul la care pot să ajung, dar descopăr asta în fiecare zi.

R.: Ai devent campion la juniori la 19 ani, anul acesta ai reușit o performanță pentru Teleorman, de a avea reprezentanți pe podiumul internațional pentru prima dată la masculin… cum te simți când știi că tu ai obținut asta?

A.D.: Mi se pare o situație obișnuită acum. Când eram mai mic, nici nu visam să fiu campion național. Pentru mine era o onoare să stau lângă un medaliat la campionatele naționale, dar am participat an de an, de la 14 ani, m-am obișnuit. Am avut câte două concursuri pe an, am sacrificat multe, chiar și la școală, dar a meritat. Pot să spun că cele mai frumoase momente ale vieții mele au fost pe scenă. E extraordinar!

R.: În ce constau antrenamentele tale și cât timp dedici sportului?

A.D.: Antrenamentele nu durează mai mult de oră și jumătate. Atunci când mă apropii de o competiție încep să adaug mai multe antrenamente, încerc să scad cantitatea de carbohidrați pentru a avea un procentaj cât mai mic de grăsime. În perioada competițională, mă antrenez în fiecare zi și cu cât mă apropii mai mult de concurs introduc două antrenamente pe zi, dimineața și seara.

R.: Tatăl tău spune că dacă nu ai mintea alături de corp atunci când practici acest sport, nu ai rezultat. Ai simțit asta?

A.D.: Mintea conduce corpul. Barierele sunt date de corp în fiecare zi, la fiecare antrenament, la fiecare repetare. Dacă ar fi să ne ascultăm corpul, am renunța după o jumătate de oră sau o oră. De aceea, mintea duce mai departe corpul și ne trece de anumite limite pentru care ne trebuie o motivație mare, un obiectiv pe care să-l îndeplinim.

R.: Atunci când simți că nu mai poți, te oprești sau continui?

A.D.: Continui, și continui, și continui până când sunt oarecum mulțumit. Mulțumit pe deplin nu ești niciodată. Tot timpul trebuie să te analizezi să vezi ce mai e de lucrat, ce grupe… despre asta este vorba în culturism, despre un pachet complet fizic, masă musculară, proporționalitate, definire musculară, toate acestea sunt combinate și trebuie să alcătuiască un corp armonios.

R.: Dacă ai o zi proastă, te mai duci la sală sau o lași pe mâine?

A.D.: Chiar dacă am o zi proastă, ceea ce îmi afectează antrenamentul, mă duc. Nu ratez niciun antrenament. În perioada competițională, mai ales, încerc să nu am zile proaste. Indiferent de ceea ce mi se întâmplă, încerc să uit, să stau liniștit, izolat. Chiar dacă familia și prietenii mă ajută și mă susțin, prefer să stau singur în perioada competițională pentru că îmi stabilesc obiectivele în funcție de ritmul pe care îl am.

R.: În afara acestor perioade, ai și viață socială, te mai dedici și altor activități?

A.D.: Da, sigur.  Nu sunt un om al extremelor. Îmi place să fac ce e de făcut în momentul în care e de făcut. Nu îmi place să amestec lucrurile, când este vorba despre muncă, trebuie să muncim, când este vorba despre relaxare, ne relaxăm. Niciodată nu le amestecăm.

R.: Te pregătești și pentru altceva din punct de vedere profesional?

A.D.: Da. Mai am un an la Facultatea de Educație Fizică și Sport. Anul viitor o să-mi iau licența și o să devin antrenor de culturism și fitness și îmi doresc să încep activitatea aceasta imediat cum termin, să antrenez alți oameni, să-i ajut să-și ducă fizicul la un nivel cât mai înalt.

R.: Urmează o competiție…

A.D.: Da. Mă pregătesc pentru Campionatul Mondial din luna noiembrie, unde sper să obțin un rezultat bun. Este prima mea participare la un campionat de o anvergură așa mare. Se ține în România, la Bistrița, pe 11 noiembrie, iar lotul României are foarte mulți participanți. Sper să aducem cât mai multe medalii pentru România. Este primul campionat organizat de țara noastră la juniori, iar federația și organizatorii, sponsorii s-au străduit mult să obțină toate cele necesare pentru o competiție așa de mare.

R.: Ai avut vreodată, la o competiție, suspiciuni legate de rezultate?

A.D.: Am mai avut suspiciuni, dar, din fericire, s-a întâmplat să nu fie în cazul meu sau al colegilor mei. Mai sunt și nereguli, dar încercăm să trecem peste ele și să venim într-o formă așa de bună încât să nu ne conteste nimeni. Despre asta este vorba, culturismul este un sport subiectiv și dacă nu ai o formă extraordinară, arbitrii pot să judece diferit. Uneori apar controverse și între arbitri. Dar când vine un sportiv cu un fizic extraordinar, care este net superior, în momentul acela se vede clar, chiar și un spectator neavizat va putea face un clasament.

R.: Unde îți dorești să ajungi? Ai un obiectiv?

A.D.: Pe plan competițional, vreau să particip la acest campionat și să mă calific în finală, finala este de șase la campionatul mondial, iar după asta îmi doresc să iau o pauză de la competiții, să pot să revin într-o formă mai bună. Participând de la 14 ani, an de an, îmi este destul de greu să progresez foarte bine și sper să revin cu o formă mult îmbunătățită la campionatele de peste doi ani sau când voi participa și să fiu din nou campion.

R.: Ai primit un sfat de la tatăl tău care te-a marcat și după care te ghidezi?

A.D.: Toate sfaturile sunt de la tatăl meu și nu pot să dau doar un exemplu pentru că tot ce știu și tot ce am învățat a fost de la el. Când spun ceva despre culturism nu pot să-mi asum ca și cum ar fi de la mine pentru că tot am învățat de la tata.

R.: Și dacă ar fi să transmiți ceva mai departe celor de vârsta ta, ce le-ai spune?

A.D.: Le-aș spune să aibă răbdare, pentru că acest sport nu este pentru șase luni, un an sau trei ani, este pentru o viață și trebuie să fie perseverenți, să aibă un stil de viață sănătos, pentru că antrenamentele nu reprezintă totul, e nevoie să avem grijă de alimentație, la odihnă și la tot ceea ce facem în rest, pentru că toate aceste elemente contribuie la un stil de viață sănătos.

R.: Ești mulțumit de felul în care arăți acum?

A.D.: Cum am mai spus, în culturism nu ești mulțumit. Încerc să arăt mai bine de la competiție la competiție, dar sunt mândru de ceea ce am realizat până în momentul de față.