19, decembrie, 2018
Breaking News:

Acuzații grave la adresa DGASPC Teleorman: instituția unde se vând și se cumpără copii, iar donațiile devin șpăgi

Carmen Dumitrescu

Despre DGASPC Teleorman se cunosc public doar chestiuni legate de procesul lui Liviu Dragnea. Printre altele, se știe că acolo e o pepinieră de cadre a PSD Teleorman și că au existat cazuri în care oamenii plătiți din banii statului lucrau, de fapt, la partid. Dar adevăratele drame care se petrec acolo n-au constituit decât foarte rar subiectul unei preocupări publice. Și acest lucru trebuie corijat. Nu de alta, dar procesul lui Dragnea vizează doar vârful icebergului, în timp ce substanța e profund desconsiderată. Din păcate, oamenii din instituție, dar și cei care au avut contacte cu instituția în cauză nu prea discută acest subiect. Probabil că teama are un rol semnificativ în ecuație. Însă, din când în când, mai apare cineva care are curajul necesar pentru a spune lucrurilor pe nume. Și o astfel de persoană este Ioana Matei, care, împreună cu Fundația ACTION din București încearcă de o vreme să ajute orfanii din județul Teleorman. Aceasta ne-a povestit nu doar felul în care sunt tratați copiii din plasament, ci și cum se cer bani și lucruri în numele ajutorării unor ființe umane, ele devenind, însă, beneficiu al celor care îi îngrijesc. Și nu uitați un lucru: asta se întâmplă în instituția în care DNA a demonstrat că fostul director, Florea Alesu, inculpat în proceul lui Dragnea, oferea copii spre adopție contra unor sume de bani. Reamintim asta, ca să știm exact care sunt adevăratele prejudicii pe care PSD Teleorman le-a cauzat statului român.

Ioana Matei, însă, are o poveste cu totul și cu totul revoltătoare. O vom relata exact așa cum ne-a fost prezentată, urmând să trageți singuri concluziile:

Am adus-o în județ pe Ana Maria Calița, să susțină un spectacol pentru copiii din centrele de plasament. Nimeni nu a vrut să îmi pună la dispoziție un loc în care să duc copiii și în care să se desfășoare spectacolul, pentru că cei mici ar fi gălăgioși. Și atunci prin intervenții, am ajuns la cineva din primăria Alexandria și ni s-a cerut șpagă pentru a organiza spectacolul în sala de festivități a unei școli din Alexandria. Valoarea ei era de 1500 de lei. Nu mi-a dat nici măcar o chitanță. După care au venit copiii și, la plecare, angajații DGASPC mă întreabă: „Doamnă, nu cunoașteți și dumneavoastră pe cineva de mai sus să ne doneze și nouă o mașină, pentru că noi nu avem mașină?” Mi s-a părut exagerat să îmi ceară să le donez o mașină. E instituție publică. Chiar nu au? Am venit cu trei copiii foarte bolnavi de la Fundeni, cu probleme foarte mari de sănătate, fără scaune speciale în mașină, deși instituția ar fi trebuit să aibă așa ceva pentru transportul celor mici. Ceea ce fac ei mi se pare revoltător. Problema e că nimeni nu vrea să vorbească. Am mers cu copiii la București în excursie. Una dintre doamnele de la DGASPC și-a luat copilul de 20 de ani cu noi. În Târgul de Crăciun au fost sub orice critică. Doamnele din Maramureș s-au oferit să dea o masă copiilor și bineînțeles că doamnele de la DGASPC au refuzat sarmalele, au cerut cârnați și i-au luat și la pachet acasă. Copiii sunt îngrijiți foarte prost în centrele de plasament din subordinea DGASPC. Am intrat de multe ori acolo și doamnele nu erau cu ei, erau nesupravegheați. Am găsit doamnele țipând la orfani, la copii bolnavi. Există în centru o fetiță a cărei mamă a fost ucisă de tatăl ei, iar tatăl ei e în libertate și căreia i se spune în față că tatăl ei a omorât-o pe maică-sa. Și copilul acela e traumatizat. Chiar asistentele au spus că de fiecare dată când vine tatăl s-o vadă, copilul are crize. Nu sunt bine hrăniți. E adevărat că două asistente la 15 copii e foarte puțin. Dar eu când am cerut să îmi facă un contract de voluntariat, nu au vrut. De ce oare, dacă nu fac față? Directorul îmi zicea că au același buget de 5 ani. Eu nu cred așa ceva. De câte ori se duc donații, ele ar trebui să se treacă într-un registru. Niciodată nu am văzut să treacă donațiile noastre într-un registru. Nici măcar o singură dată! Ni s-a cerut șpagă la spitalul din Alexandria pentru operația unui copil de doi ani. Și noi am făcut donații prin Fundație pentru șpaga medicului. Păi e normal așa ceva? Am asistat la scene în care angajați ai DGASPC au luat bani pe care i-au băgat în buzunar, nu i-au folosit pentru copii. De altfel, chiar eu le-am dat celor de la DGASPC suma de 1400 de lei ca să ducă copiii la cinematograful din Alexandria. Și am convingerea că nu i-au dus deloc, pentru că mi-au trimis poze de la alt cinematograf, probabil poze mai vechi.

Ca reacție la aceste acuzații, directorul DGASPC Teleorman, Florinel Dragomirescu, susține că va demara o anchetă internă, pentru verificarea acestor aspecte și că va prezenta public rezultatele ei.

Lasă un răspuns